Am ieşit cu lacrimi în ochi de la acest documentar. Nu, nu pentru că MJ a murit, ci pentru că atâta pasiune, dragoste şi grijă au devenit oarecum rare. Pe cât de titanic în geniu, pe atât de gigant în modestie şi dorinţa de a proteja. E o adevărată lecţie de viaţă să-l vezi pe Michael Jackson muncind, în simplitatea lui plină de armonie şi dăruire, acurateţe perfectă în propria artă şi inspiraţia pe care o simţi vîzându-l în acţiune.
Sunt aşa de tristă că oameni ca el se nasc atât de rar....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu