Deşi cu titlul de dramă (1984, URSS), acest film m-a amuzat teribil. Am rîs cu multă poftă şi am regăsit povestea de N. Ostrovski o serie de elemente actuale, aproape arhetipale. O tânără femeie la vârsta de măritat, frumoasă, dar fără zestre, devine un "obiect de vânat" în mâinile unor hărţuitori masculi - reprezentanţi ai unor specii animate de putere, dominaţie, posesie şi jonglerii - un boer boem şi cu personalitate multiplă, un banker obez şi gurmand, un poştaş meschin, un arivist abil - şi toţi o vânează, o doresc, dar nu îşi asumă angajamente. Astăzi în societatea noastră lucrurile nu s-au schimbat. Cel puţin atunci se vehicula cuvântul "onoare", acum... mai degrabă se vehiculează: intri pe chat, dă-mi web, dezbracă-te, etc.
Filmul este în afara filmului. Replicile realiste te scot din poveste pentru o conectare fair la realitate. Dur, crunt, cu aerul depresiei rusificate.
2 comentarii:
Liliana, filmul (Zhestokiy romans) circula cu traducerea Fata fara zestre insa la cautare pe gugla proabil n-ai mai iesi pe prima pozitie cum apari acum. Ea e o fata care vrea, nu-i asa? ( scuze, asta-i de la Murarescu ) sa devina mireasa dar drama ei adica a filmului e lipsa zestrei.
Dintr-o functionare defectuoasa a organului central (cenusiu) (desi multa lume il considera un organ periferic iar centrul intr-un loc in genere - sau in trecut - ferit de ochii publicului, acum la (in)discretia oricarui privitor in tv stapan pe telecomanda aferenta) imi revin cu greu dupa o paranteza asa lunga, si dintr-o functionare care se datoreste si paradoxului pastilei memorex, care te ajuta sa nu uiti, daca nu uiti s-o iei, am ajuns si eu la "mireasa" in loc de "fata" adica pe blogul acesta in loc de altele. Cat despre film: cuceritor.
Filmul l-am vazut cu multi ani in urma si l-am apreciat ca realizare din multe punte de vedere, inclusiv al abordarii psihologiei personajelor. Imi poti explica din punct de vedere viziunii tale ca psiholog, ce anume ti-a provoacat "rasul"?
Trimiteți un comentariu