Pentru că am acceptat să o sprijin pe Sabina în demersul alegerilor parlamentale, ea fiind preşedinta unei secţii de votare, iată-mă astăzi la Sala Palatului unde a avut loc lansarea candidaţilor PDL.
Hehe... O sală arhiplină. Fulare şi drapeluri portocalii. Mă simt cam străină de lumea asta a politicii, bine că ştiu cine e preşedintele ţării, că în rest... Dar am profitat de această ocazie ca să studiez dinamica de grup, discursurile oratoriceşti, motivarea mulţimilor, tehnicile de setare a conceptelor şi percepţiilor.
Pot spune că au lucrat profesionist. Atu-uri: discursul preşedintelui Băsescu ca invitat special (am fost prezentă live, deşi ştiam teoretic, la simpatia şi popularitatea acestuia, lumea era extraziată...), felul în care au integrat în prezentare spectacol cultural de muzică populară, filme de prezentare bine făcute, sonorizare şi acustică adecvate, foarte potrivit discursul dlui Traian Ungureanu şi al unui profesor universitar candidat.
Dar... şi discursuri lungi, repetitive şi redundante, unele cu accent din acela comunist destul de enervant, Elena Udrea am avut impresia că avea acel ton de femeie de la piaţă, nu politician, prea multe aluzii la felul în care este criticat Băsescu de celelalte partide, insistenţa iritantă asupra CRIZEI.
... Cert este că am conştientizat că ar trebui să îmi pese mai mult de cine conduce ţara asta şi să încep să cred mai mult în probabilitatea îmbunătăţirii lucrurilor faţă de atitudinea în care uneori am senzaţia că jocurile oricum au fost făcute, ce sens ar avea un Don Quijote...
Un comentariu:
nu stiu daca are importanta sa stim cine ne conduce,cat mai degraba sa fim constienti de rolul pe care il putem juca in social,de cum am putea sa ne punem harurile noastre in slujba societatii...
Trimiteți un comentariu